Mergeam prin satul meu natal,pe strazi cunoscute si totusi atat de diferite fata de altadata,singura,cu gandurile mele,cu camera digitala si cu dorinta sa adun cat mai ...interesante imagini,in camera,in mintea mea si-n suflet.Ajung in centru,unde este parcul,imensul parc din centrul Comlosului,unde ne intalneam ca fetele,cand eram mici si-mi amintesc ce mandra eram de sandalele mele maro,din curele,datorita carora ma invidiau toate fetele,Duminica la plimbarea de dupa-masa,asa cum si eu am invidiat-o pe Marioara lu'Sovar cand a aparut intr-o Duminica,in rochita noua de nylon,stransa in talie si pe jupon,infoiata tare si frumoasa,cu manecute scurte si bufante,cam cum se poarta acum,asa cum nu mai vazusem.Era in anii 50 si ceva,aparuse si la noi nylonul,nu avea toata lumea,dar ea avea ,ca fusese pe Baragan(deci era putin dupa 55 ) si parintii ei erau ,deci,umblati,aveau relatii si deci si nylon.Ha ha ha ha ha! Sa revin la parcul meu minunat,plin cu pomi, care faceau si poate mai fac,porumbele bune de mancat.Pe acolo treceam zilnic cand ieseam de la scoala.Closter se numea scoala mea si daca intarziam,mama stia c-am ramas putin mai mult la porumbele. Ei... si acum,acum cand am fost in calatoria asta a mea,dupa ce ma opresc in mijloc,ma intorc de jur imprejur si fac poze,apoi ies pe partea cealalta tocmai cand incep sa bata clopotele.Pe banca ,in spatele bisericii stau doua femei,la care ma opresc sa le salut.Una dintre ele vorbeste anapoda,incontinuu,numai ea stie ce spune,iar cealalta era mama vecinei cu care m-am oprit pe strada mea si care mi-a dat relatii despre vecini.Ce mica-i lumea??imi zic eu,ca o mai vazusem azi,o depasisem pe babuta pe alta strada.Iata unde se grabea ea...,sa stea pe banca la biserica.Dau sa plec si vad ca-mi vine in intampinare o batranica batranica tare.Se uita la mine si ma intreaba:Cine-o murit??Era a doua oara cand ma intreaba pe mine,o straina de locurile acelea,unde se uita lumea la mine ca dupa urs(purtam o sapcuta rosie,ca zisese la meteo c-o sa ploua,hahahahaha si cum nu-mi plac umbrelele...),ma intreaba cine-a murit ca bat clopotele a mort.Eu spun ca nu stiu,dar ceva din aspectul si mimica ei imi spune ca o cunosc si o intreb :Dumneata de-a cui esti,bineinteles dupa ce-i spun ca eu sunt Elisa a lu'Maxin,fata cea mai mica a lu'Anica lu'Chira,femeia se dumireste,isi aminteste si-mi spune ca ea este Ioana a lu'Potoman. O my god!!!!Si avea 88 de ani.Felul in care s-a prezentat mi-a placut la nebunie,caci Potoman era vecinul nostru,cu familie pe vremea parintilor mei si ea,Ioana,era o aventura din care a rezultat un copil,recunoscut si cu pensie alimentara.Batranica,nu stiu ce era in capsorul ei,dar nu fusese niciodata a lu'Potoman,cu acte.
Dupa ce dadusem eu toate relatiile despre mine si surorile mele,ca o interesa rau de tot pe babuta,dau sa plec,ii spun ca ma duc la Morminti si-i arat coronitele si ridicand ochii,in spatele ei rasare o mandrete de casa.O vazui si inainte,dar acum,ca tot am intalnit o femeie atat de informata o intreb a cui este casa asta, demna de reviste cu case de locuit foarte frumoase si ea-mi raspunde ,prompt:A ginerelui meu,Busuioc.Aaaa,ala de fusese primar 8 ani,gandesc eu si tine pe fiica ei si a lu Potoman,care fusese directoare la scoala,pe vremea cand mama mea traia si-mi povestea,vestile din sat.De fapt este si arendasul meu,al nostru,ca si-a facut asociatie imediat dupa retrocedare..... :)))))))
Si uite asa,babuta mea nu ma mai lasa sa plec,incepuse sa-mi relateze cu cine fusese ea maritata si cati ani a trait cu acela si cum el a murit si ea ii face pomeni si parastase si ajungand subiectul in acest punct,parastas,zic ca trebuie sa plec la mormantul parintilor mei si plec.Iar babuta isi continua demersul spre aflarea vestii despre cine-i mort acum,catre banca pe care femeia cu mintea intunecata vorbea incontinu. O singura mirare mai aveam dupa aceasta intalnire...,oare de ce doar batranelele tare batrane se intereseaza despre cine-a murit??
